Criteriile DESI la digitalizare IMM: ce bifeaza site-ul

Pe scurt: ghidurile regionale de digitalizare IMM publicate pana acum, la Centru si Vest, masoara rezultatul proiectului cu 12 criterii DESI, iar pragul pentru o intensitate digitala ridicata e 7. Un site cu functiile potrivite bifeaza trei dintre ele: site-ul, functiile avansate si legatura cu retelele sociale. Reclamele platite si un serviciu cloud potrivit mai aduc doua, iar factura electronica o ai foarte probabil deja, prin RO e-Factura. Ultimele doua, vanzarile online de cel putin 1% din cifra de afaceri si ponderea clientilor persoane fizice, nu ti le poate livra niciun furnizor: vin din vanzari si le masoara, la final, un auditor independent.

Criteriile DESI si pragul de 7 vin de la Eurostat

DESI e indicele economiei si societatii digitale, cu care Comisia Europeana urmareste progresul digital al statelor membre. Criteriile DESI, numite uneori si indicatori DESI, vin din indicele de intensitate digitala al Eurostat, calculat din ancheta europeana despre folosirea tehnologiei in firme: 12 conditii, cate un punct pentru fiecare. Eurostat imparte firmele pe patru niveluri: foarte scazut (0-3 puncte), scazut (4-6), ridicat (7-9) si foarte ridicat (10-12). Pragul de 7 din ghidurile de finantare e deci pragul de jos al nivelului ridicat. Fondurile europene il urmaresc printr-un indicator comun, RCR 13, “Intreprinderi care ating un nivel ridicat de intensitate digitala”, trecut in anexa I a regulamentului pentru Fondul european de dezvoltare regionala.

Cat de obligatoriu e pragul difera de la un ghid la altul. La Vest, nivelul 7 e conditie de eligibilitate a proiectului si il confirma un audit tehnic IT final. La Centru, in varianta pusa in consultare pentru apelul 2, e “de dorit” ca firma sa indeplineasca cat mai multe criterii. Angajamentul de a ajunge la cel putin 7 aduce puncte la evaluare.

Indicele s-a schimbat de cateva ori. Versiunea din 2021 numara, de exemplu, programele de gestiune integrata (ERP) si de relatii cu clientii (CRM), internetul lucrurilor (IoT), inteligenta artificiala si folosirea a cel putin doua retele sociale. Ghidurile regionale de acum au ramas la lista veche: ghidul Centru spune explicit ca DESI 2019 are la baza cele 12 tehnologii din 2018 si trimite la coloana 2018 din documentul Comisiei. Ghidul Vest foloseste tot DESI 2019. Daca ai gasit pe internet o lista de 12 criterii care nu seamana cu cea de mai jos, verifica-i anul inainte sa construiesti planul pe ea.

Primele patru criterii tin de oameni si de infrastructura, nu de site:

1. peste 50% dintre angajati folosesc calculatoare cu acces la internet in activitatea firmei;
2. firma are specialisti IT: ghidul Centru ii vrea angajati in firma, ghidul Vest accepta si servicii externalizate;
3. cea mai rapida conexiune fixa la internet e contractata la cel putin 30 Mb/s;
4. peste 20% dintre angajati au de la firma un dispozitiv mobil cu internet.

La Centru, echipamentele intra in proiect doar daca sunt strans legate de digitalizare. Obiectele de inventar cu valoare unitara sub 2.500 de lei nu sunt eligibile. Celelalte opt tin de ce faci online: site, reclame, cloud, facturi electronice si vanzari.

Ce bifeaza site-ul, magazinul si reclamele, criteriu cu criteriu

Tabelul pastreaza numerotarea din ghidul Centru, cu formularile prescurtate. Ghidul Vest are aceleasi criterii in alta ordine (publicitatea e a opta, cloud-ul al noualea, facturile al zecelea) si le descrie mai pe scurt.

Functiile avansate au o conditie mai usoara decat pare: una singura din cele patru ajunge. Un magazin online le are din constructie, prin paginile de produs cu pret si prin starea comenzii. La retelele sociale, ghidul Centru cere ca site-ul sa aiba linkuri sau trimiteri spre profilurile firmei: profilul il tine cine posteaza, dar linkurile le pune cine face site-ul.

Vanzarile online de cel putin 1% se masoara in contabilitate

Criteriile 11 si 12 sunt singurele care masoara un rezultat, nu o tehnologie. Pentru ghidul Centru, vanzare prin comert electronic inseamna comanda plasata prin site, aplicatie sau mesaje EDI, prin metode facute special pentru primirea comenzilor. Plata poate fi online sau la livrare, deci rambursul se numara. Comenzile scrise pe email nu se numara.

Ghidul Vest spune si de unde se ia procentul: din cele mai recente situatii financiare si din contabilitatea firmei. La o cifra de afaceri anuala de 5 milioane de lei, 1% inseamna 50.000 de lei vanduti online in acelasi an. Auditorul nu se uita daca magazinul exista, ci cat a vandut.

De aici, doua recomandari ale noastre:

• Magazinul trebuie sa vanda de cateva luni cand vine auditul final. Ghidurile nu spun pe ce perioada se calculeaza procentul la final. Il pui in functiune in prima parte a implementarii, nu in ultima luna, si intrebi auditorul din timp ce perioada ia in calcul.
• Comenzile nu vin singure. Un magazin nou fara trafic ramane la zero. Reclamele care bifeaza criteriul 10 sunt si cele care aduc comenzile pentru 11 si 12. Le planifici impreuna: campaniile Google Ads pornesc odata cu magazinul si se platesc din bugetul firmei, fiindca publicitatea nu apare printre cheltuielile eligibile in niciunul dintre cele doua ghiduri. Singura publicitate decontata e cea obligatorie despre proiect, plafonata la Centru la 7.500 de lei fara TVA.

Pentru o firma care vinde doar altor firme, criteriul 12 e pierdut. Criteriul 11 ramane posibil daca o parte din comenzi trec de pe email pe un canal facut pentru comenzi, cum e un magazin cu cont de client. E o schimbare in felul in care lucreaza vanzarile, nu o linie in buget, si o hotarasti inainte de depunere.

Factura electronica o ai deja, cloud-ul il platesti si dupa proiect

Criteriul 9 cere facturi electronice potrivite pentru procesare automata. OUG 120/2021, care reglementeaza RO e-Factura, defineste factura electronica exact asa: emisa, transmisa si primita intr-un format electronic structurat de tip XML, care permite prelucrarea electronica si automata. Intre firmele stabilite in Romania, transmiterea prin RO e-Factura e obligatorie. Citirea noastra: daca facturezi altor firme prin RO e-Factura, criteriul e bifat inainte de proiect. Un program de facturare cumparat din grant poate fi util, dar nu muta numaratoarea.

La cloud, ghidurile cer servicii intermediare sau sofisticate, fara sa spuna care sunt. Reperul pe care il folosim e clasificarea Eurostat. Emailul, programele de birou, stocarea de fisiere si puterea de calcul pentru programele firmei sunt servicii de baza. Contabilitatea, ERP-ul si CRM-ul in cloud sunt intermediare. Aplicatiile de securitate, gazduirea bazelor de date si platformele pentru dezvoltarea de aplicatii sunt sofisticate. Nu e un criteriu pe care il ai din oficiu: in 2025, doar 24,94% dintre firmele din Romania cu cel putin 10 angajati plateau servicii cloud, fata de 52,74%, media Uniunii.

La depunere scapa usor din calcul cine plateste dupa proiect. Ghidul Centru deconteaza abonamentele cloud doar pe perioada implementarii si doar daca te angajezi sa le platesti din resurse proprii in perioada de durabilitate. Ghidul Vest accepta licentele pe abonament numai daca sunt platite in implementare si nu depasesc durabilitatea, de 5 ani de la ultima plata a finantatorului. Costul lunar de dupa proiect trebuie deci stiut dinainte: migrarea in cloud o calculam la preturile de azi, cu abonamentul pe care il vei plati singur.

Un criteriu pe care il aveai deja nu aduce puncte

Ghidul Vest spune explicit ca, la numararea tehnologiilor noi, se iau in calcul doar cele pe care firma nu le folosea, dupa auditul initial. Modernizarea unei tehnologii existente e cheltuiala eligibila, dar nu conteaza nici la eligibilitate, nici la punctaj. Ghidul Centru puncteaza evolutia gradului de digitalizare si incurajeaza firmele care pornesc de la un nivel scazut.

Pentru site, asta schimba discutia. Daca ai deja un site de prezentare, unul nou, mai frumos, dar cu aceleasi functii, nu adauga niciun criteriu. Unul care vinde poate adauga pana la trei: functiile avansate, daca site-ul vechi nu le avea, vanzarile online si, daca vinzi si persoanelor fizice, ponderea B2C. La Centru, site-urile de prezentare, magazinele si solutiile de comert electronic sunt cheltuieli eligibile, ca software pentru prezenta online. Proiectul trebuie, de altfel, sa contina investitii in active necorporale. Acolo intra un magazin online construit pe FiberShop, care se poate lua si cu licenta si configurare platite o data, nu doar cu abonament.

La Vest mai e o regula pentru cine cumpara acum, pe un proiect deja contractat: se accepta doar soft standard, disponibil pe piata la data ofertei. Solutiile dezvoltate exclusiv pentru proiect sunt neeligibile. Firma care dezvolta si sustine softul trebuie sa aiba cel putin 2 ani de experienta pe piata, dovedita din surse publice, si sa asigure garantie de minimum un an si mentenanta pe toata durabilitatea. Dovezile pentru fiecare conditie le ceri furnizorului de soft odata cu oferta. Iar tehnologiile pentru care proiectul a luat punctaj devin obligatorii in implementare si in durabilitate, deci un criteriu bifat la audit trebuie tinut si dupa aceea, cu costul lui.

Auditorul final nu poate fi nici consultantul, nici furnizorul

La Centru, auditul de maturitate digitala se face de doua ori. Primul, inainte de depunere, arata unde e firma si ce solutii ii trebuie; solutiile gasite trebuie sa fie chiar investitiile din proiect. Al doilea, la final, certifica progresul si gradul de maturitate atins. Raportul lui se depune cu ultima cerere de plata sau de rambursare. Auditorul e extern, independent de firma si de furnizorii produselor pe care le auditeaza: o firma de consultanta in tehnologia informatiei, cu cod CAEN 6202 sau 6220, ori un centru european de inovare digitala (EDIH). Consultantul care scrie planul de digitalizare nu poate livra echipamente, soft sau aplicatii si nu poate face auditul in acelasi proiect.

La Vest, auditul tehnic IT final e obligatoriu si confirma nivelul atins. Cine il face nu poate fi implicat in niciun fel in auditul initial sau in pregatirea ori implementarea proiectului. Ghidul spune si ce se intampla cand tinta nu e atinsa din cauza unei analize deficitare a nevoilor sau a capacitatii firmei: se poate ajunge la rezilierea contractului de finantare si la recuperarea banilor.

Pentru furnizor, separarea are o consecinta simpla: livreaza si documenteaza, nu evalueaza. De aceea nu scriem planuri de digitalizare si nu facem audituri de maturitate digitala: in acelasi proiect, oricare dintre ele ne-ar scoate din livrare. Ca dovada pentru indicatorul de intensitate digitala, ghidul Centru cere documente care atesta realizarea si punerea in functiune a tehnologiilor raportate. La cererea finala, vizita pe teren e obligatorie si verifica daca livrabilele corespund cu factura, contractul si procesele-verbale. De la noi primesti documentele de livrare pe care le cere decontul. In procesul-verbal de predare si punere in functiune, cere sa fie trecute functiile livrate, una cate una, ca fiecare tehnologie raportata sa aiba dovada ei. Ce trebuie sa contina oferta ca sa treaca la dosar e in articolul despre oferta de pret pentru finantare.

Nota: Tot ce scrie aici despre Centru vine din ghidul pus in consultare publica in aprilie 2026. Varianta finala poate schimba lista de cheltuieli, punctajul sau pragurile, asa ca le reverifici in ghidul publicat la lansarea apelului.

Apelurile de digitalizare IMM: Centru in decembrie, celelalte fara ghid

Apelurile care urmeaza sunt in calendarul Ministerului Investitiilor si Proiectelor Europene actualizat pe 8 octombrie 2026 si in calendarele agentiilor pentru dezvoltare regionala (ADR), verificate pe 14 octombrie 2026. Toate datele sunt estimari:

• Centru, actiunea 2.2, apelul 2: depunere estimata intre 30 noiembrie si 31 decembrie 2026. Ghidul pus in consultare prevede granturi intre 15.000 si 200.000 de euro, ca ajutor de minimis, cu cel putin 10% contributie proprie si implementare de cel mult 24 de luni. Bugetul total al apelului e de 14,1 milioane de euro.
• Bucuresti-Ilfov, actiunea 1.7, transformarea digitala avansata a IMM: ADR Bucuresti-Ilfov estimeaza ghidul final in octombrie si deschiderea apelului in decembrie 2026. Pe 28 septembrie, agentia anunta ca documentatia e inca in pregatire si ca va actualiza calendarul de lansare.
• Sud-Est, actiunea 1.3, digitalizarea IMM: in calendarul orientativ pana in decembrie 2026, in functie de aprobarea schemei de minimis. Ghidul nu era publicat la data verificarii.

Pentru Bucuresti-Ilfov si Sud-Est nu stim inca daca ghidurile vor folosi aceleasi 12 criterii. In Vest, apelul s-a inchis pe 20 februarie 2026; firmele cu contract cumpara acum, cu nivelul 7 ca obligatie. Daca ai ajuns aici cautand PNRR pentru digitalizarea IMM, schema cu granturi de pana la 100.000 de euro e in ultima etapa. Implementarea s-a putut prelungi cel mult pana la 31 iulie 2026, cu plata ajutorului pana pe 30 octombrie 2026.

Ce hotarasti inainte sa semnezi planul de digitalizare

Porneste de la auditul initial, nu de la lista de cumparaturi. Numara ce bifezi azi, apoi alege criteriile noi pe care le poti tine si dupa proiect. Cele care depind de ce construiesti (functiile site-ului, legatura cu retelele) si de ce platesti in continuare (cloud, reclame) sunt sigure, daca bugetul de dupa proiect le acopera. Vanzarile online si ponderea B2C intra in plan doar daca ai deja clientii si un plan de trafic cu cifre; altfel sunt o promisiune pe care auditorul final o masoara in contabilitate.

De la furnizor ceri trei lucruri: oferta in forma ceruta la dosar, livrarea in prima parte a implementarii, ca magazinul sa apuce sa vanda, si documentele de punere in functiune pentru fiecare functie livrata. Noi suntem doar furnizorul: construim site-ul si magazinul, administram campaniile de reclame si mutam aplicatiile in cloud. Planul il scrie consultantul, iar concluzia o trage auditorul.