Cat costa SEO: la ce te uiti cand primesti o oferta

Pe scurt, din listele publice de preturi ale prestatorilor din Romania, verificate de noi pe 14 septembrie 2026: cele mai multe abonamente de SEO pentru o firma mica stau intre 200 si 1.000 EUR pe luna, iar 500 EUR pe luna e pragul cel mai des intalnit la agentiile care afiseaza pachete complete. Grilele publicate se opresc de obicei la 1.000-1.500 EUR pe luna, un audit SEO platit separat costa 150-500 EUR, iar ora de munca merge de la 25-50 EUR la executie pana la 50-100 EUR la consultanta. Sunt praguri de intrare afisate public de 25 de prestatori, nu sume facturate, si sunt estimarea noastra, nu o statistica. Restul articolului e despre ce trebuie sa primesti pentru suma asta.

Doua dintre uneltele cu care se lucreaza in SEO isi publica tarifele: planul Standard de la Ahrefs costa 249 de dolari pe luna la plata lunara, cu un singur utilizator inclus si 60 de dolari pentru fiecare coleg adaugat, iar planul Starter de la Semrush 199 de dolari, cu utilizatorii in plus vanduti separat, de la 45 de dolari pe luna. Sunt singurele cifre dintr-o oferta de SEO pe care le verifici singur in doua minute. Restul e timp de om, si timpul de om nu are pret de lista nicaieri. De aici si doua oferte pentru acelasi site care nu seamana deloc la suma, fara ca vreuna sa fie o inselatorie.

Diferenta dintre o oferta buna si una proasta se vede in doua lucruri pe care le poti citi singur, si niciunul nu e suma: ce livrabil scrie in dreptul fiecarui capitol si cine il executa.

Cat costa SEO in Romania: intervalele din ofertele publice

Am strans pe 14 septembrie 2026 preturile afisate public de 25 de agentii si freelanceri din Romania, plus profilurile din Romania de pe Clutch si Upwork. Nu e un studiu si nu masoara ce se plateste efectiv, ci pragurile de la care pornesc ofertele. Asa arata piata publica:

Sumele de 2.000-6.000 EUR pe luna, pe care le citesti in articolele altor agentii despre cat costa SEO, nu apar aproape deloc in listele publice de preturi din Romania. Apar la agentiile care nu afiseaza preturi si in studiile globale. TVA-ul e precizat explicit doar la 8 din cei 25 de prestatori, deci compara ofertele abia dupa ce intrebi.

Studiile cu esantion declarat sunt toate peste piata publica din Romania, si toate trei vin de la firme care isi vand propriul produs sau propriul director de agentii, deci citeste-le ca pe repere, nu ca pe un tarif:

• Ahrefs, sondaj pe 439 de prestatori de SEO, pagina actualizata in august 2024: costul mediu e 2.917 USD pe luna, iar intervalul cel mai frecvent e 501-1.000 USD pe luna, la 20,4% dintre respondenti. Agentiile cer in medie 3.209 USD pe luna, freelancerii 1.349 USD, iar 78,2% lucreaza pe abonament lunar.
• SE Ranking, 260 de agentii, dintre care 94% lucreaza cu firme mici si locale, decembrie 2024: 64% cer sub 1.000 USD pe luna. In Europa, doar 6% cer peste 125 USD pe ora, fata de 40% in SUA si Canada, 47% cer sub 75 USD pe ora si doar 9% cer peste 2.000 USD pe luna.
• GoodFirms, peste 300 de profesionisti din agentii SEO din peste 20 de tari, Romania inclusa, sondaj din aprilie-mai 2026: 43,3% cer sub 1.500 USD pe luna si 48% intre 1.500 si 5.000 USD. Pentru Europa de Est, cu Ucraina, Polonia si Romania numite explicit, abonamentul tipic e de la 600 la peste 7.000 USD pe luna. 54,3% dintre agentii au scumpit in 2025-2026, iar 37% dintre ele au dat ca motiv serviciile de optimizare pentru cautarile AI, vandute separat. GoodFirms isi descrie cifrele ca repere orientative, nu ca standard.

Piata publica din Romania sta la capatul de jos al benzii europene. Asta nu spune nimic despre cat de buna e o oferta de 500 sau de 1.500 EUR pe luna. Spune doar ca suma singura nu te ajuta sa alegi, iar restul articolului e despre ce te ajuta.

Pretul unei oferte de SEO e in cea mai mare parte timp de om

Uneltele sunt partea cea mai vizibila a costului si, in acelasi timp, cea mai mica. O licenta se imparte pe toti clientii agentiei, iar planurile de sus, 449 de dolari pe luna la Ahrefs Advanced sau 549 la Semrush Advanced, sunt dimensionate pentru cine urmareste zeci de site-uri deodata: planul Starter de la Semrush monitorizeaza cinci site-uri, cel Advanced patruzeci. Site-ul tau incape si in primul. Ambii anunta pana la 17% reducere la plata anuala, deci factura reala a agentiei poate fi si sub cifrele astea.

Google e direct pe subiect in ghidul lui despre uneltele si serviciile SEO ale altora: nu evalueaza si nu aproba serviciile terte, uneltele terte nu au acces la datele lui interne de clasare si nu pot garanta performanta, iar previziunile lor sunt ale lor. Tot acolo recomanda unealta proprie, Search Console, gratuita, pentru ca de acolo vin date direct de la motorul de cautare.

O oferta care isi justifica pretul cu numele uneltei vinde partea ieftina. Ce platesti de fapt e omul care se uita in ea si schimba ceva pe site.

Sapte capitole trebuie sa aiba un livrabil scris in dreptul lor

Documentatia Google pentru cine angajeaza un specialist enumera ce face in mod normal un SEO: analiza continutului si a structurii site-ului, sfat tehnic pe dezvoltare, gazduire, redirecturi si JavaScript, dezvoltare de continut, cercetare de cuvinte cheie si expertiza pe piata ta. Tabelul traduce lista in ce trebuie sa scrie intr-o oferta si in ce poti verifica singur. Pagina noastra de optimizare SEO descrie aceeasi munca, grupata in patru etape.

Randul care lipseste cel mai des din ofertele care ajung la noi e al cincilea, si e si cel mai scump de facut corect. Al doilea care lipseste e ultimul: se descrie munca, dar nu si ce primesti pe hartie.

Randul de local are o verificare pe care o poti face singur, de pe telefon. Documentatia Google Business Profile spune ca rezultatele locale se bazeaza in principal pe relevanta, distanta si popularitate, iar distanta se masoara fata de locul din care cauta omul, nu fata de sediul tau. Cine iti raporteaza o pozitie pe harta fara sa spuna de unde a masurat-o iti raporteaza cel mai favorabil rezultat posibil.

Continutul e capitolul care se dilata cel mai mult si se factureaza des separat. Daca in oferta scrie doar “continut optimizat”, intreaba cate pagini, cine le scrie si cine le aproba. Cand volumul e mare, discutia se muta oricum spre content marketing, alt serviciu si alt buget.

Suma din oferta se imparte la ore de munca, nu la abonamente

Ordinele de marime de mai jos sunt estimarea noastra, din felul in care ne organizam munca. Nu sunt o statistica de piata, nu sunt un tarif si nu sunt pretul nostru. Sunt aici pentru un singur calcul: imparti suma din oferta la munca pe care o presupune.

• Auditul initial, o singura data: una-doua zile de lucru la un site de prezentare. La un magazin cu mii de pagini, mai mult, pentru ca indexarea si paginile duplicate se verifica bucata cu bucata.
• Reparatiile tehnice: grosul in primele saptamani, apoi cateva ore pe luna de intretinere.
• Continutul: o pagina scrisa serios, documentata si verificata de un om inseamna ore, nu minute. Aici pleaca cea mai mare parte din bugetul lunar.
• Recomandarile de la alte site-uri: cea mai imprevizibila linie. Se masoara in mesaje trimise si raspunsuri primite, iar rata de raspuns nu o controleaza nimeni.
• Raportarea: cateva ore, inclusiv timpul in care cineva chiar se uita la date.

Aduna orele si imparte suma la ele. Daca iese un tarif orar pe care nu l-ar accepta niciun om cu experienta, ori munca nu se face in volumul promis, ori o face altcineva, mult mai ieftin decat cel cu care ai vorbit tu. Amandoua se vad la primul raport concret.

Cine face munca schimba pretul mai mult decat orice alt factor

Munca din tabel acopera cod, scris si negociere cu alte site-uri. Nimeni nu e la fel de bun la toate trei, iar in oferta nu se vede cine ce face. Parerea noastra, din ofertele pe care le vedem: ce desparte doua oferte apropiate ca pret e cine executa, nu cine semneaza.

Google recomanda un set de intrebari de pus inainte sa semnezi: exemple de lucrari anterioare, daca respecta regulile din Google Search Essentials, ce rezultate se asteapta si in cat timp, cum se masoara succesul, ce experienta are in industria si in tara ta si daca iti va comunica toate modificarile facute pe site. Tot acolo scrie ca un furnizor bun pune el intrebari despre afacerea ta si despre concurenta; daca nu pune, cauta altul.

Nicio agentie nu are interes sa iti spuna ce scrie in aceeasi pagina, cu un capitol inainte de cel despre angajare: daca ai o afacere mica si locala, probabil poti face singur mare parte din munca, iar punctul de plecare recomandat e ghidul de start al Google. Citeste-l inainte sa semnezi, ca sa stii ce cumperi.

Semnele unei oferte proaste, fiecare cu motivul din documentatia Google

1. Garantia pozitiei intai. Google scrie ca nimeni nu poate garanta locul intai si ca trebuie sa te feresti de cei care garanteaza pozitii, invoca o relatie speciala cu Google sau vand o inscriere prioritara. Daca cineva iti promite ca modificarile lui iti aduc primul loc, tot Google spune sa cauti pe altcineva. Pentru harta, pagina despre pozitionarea locala e la fel de clara: nu poti cere si nu poti plati o pozitie locala mai buna.
2. Pachete de linkuri la bucata. Politica Google de spam defineste link spam-ul ca practica de a crea legaturi in principal ca sa manipulezi clasarea, si da ca exemple cumpararea si vanzarea de linkuri, schimbul de bani sau de servicii pe linkuri, directoarele de slaba calitate si articolele platite. Tot acolo e si granita: o reclama sau o sponsorizare platita raman in regula daca linkul e marcat in cod ca platit si nu transmite credit de clasare. Ce se sanctioneaza e linkul cumparat care se da drept recomandare. Site-urile care incalca politicile pot fi clasate mai jos sau pot sa nu apara deloc in rezultate, iar raspunderea pentru ce fac firmele pe care le angajezi ramane a ta. Ce urca prin scurtaturi se corecteaza la o actualizare de baza a algoritmului, iar reparatia costa mai mult decat urcarea.
3. Zeci de articole pe luna, ca argument de vanzare. Politica de spam are un capitol numit abuz de continut la scara: pagini multe produse in principal ca sa manipuleze clasarea, cu mentiunea explicita a uneltelor de AI generativ folosite ca sa se scoata pagini fara valoare pentru cititor. Volumul nu e semn de calitate, e o intrebare in plus.
4. “SEO lunar”, fara livrabile. O oferta de o linie si o suma nu se compara cu nimic si nu se verifica la final de luna. Google o pune ca regula de prudenta: fii atent daca o firma e secretoasa sau nu explica clar ce intentioneaza sa faca. Aceeasi rezerva o cere si pentru ofertele picate pe email nesolicitat, pe care le trateaza ca pe orice spam.
5. Obiectivul e scorul dintr-o unealta. Un scor de sanatate a site-ului e metrica furnizorului acelei unelte, nu a Google, care spune direct ca uneltele terte nu au acces la datele lui interne de clasare. Obiectivele se scriu in cautari si in pagini.
6. Nu primesti acces la conturile tale. E semnul care costa cel mai mult pe termen lung, si e subiectul sectiunii urmatoare.

Conturile de Search Console si Analytics raman pe numele tau

Proprietarul unei proprietati din Search Console are control complet, iar o proprietate trebuie sa aiba cel putin un proprietar verificat, altfel nimeni nu mai are acces la ea. Verificarea se face cu o dovada pusa pe site, un fisier sau o eticheta in cod, iar proprietarul verificat poate apoi sa dea altora statut de proprietar delegat, de utilizator complet sau de utilizator restrictionat.

Ordinea corecta se stabileste in prima saptamana: proprietatea se verifica pe adresa de email a firmei tale, iar furnizorul primeste acces de la tine. Daca se face invers, in ziua in care se incheie colaborarea ramai fara istoricul cautarilor pe care le-ai castigat, si acela e singurul loc din care vin date direct de la Google. Pentru etapa de audit, Google recomanda explicit sa dai doar acces de citire, nu si drept de scriere.

Nota: verifica azi cine e proprietar. In Search Console, la Settings, apoi Users and permissions, vezi lista completa. Pagina se deschide doar daca esti tu proprietar, deci daca nu o vezi deloc ai deja raspunsul. Daca o vezi si acolo apare doar adresa unei agentii cu care ai lucrat acum trei ani, datele site-ului tau exista, dar nu la tine.

La fel cu Analytics si cu contul de reclame. Fraza de pus in contract incape intr-un rand: conturile sunt pe numele firmei, iar accesul furnizorului se acorda si se retrage de client. Tot in contract intra si ce se intampla la final: cu cat timp inainte se anunta oprirea, ce documente pleaca cu tine (auditul, planul de cuvinte, lista aparitiilor) si in cat timp se retrag accesele.

Primele luni nu se judeca dupa pozitii, ci dupa ce s-a livrat

Ghidul de start al Google spune ca unele modificari se vad in cateva ore, altele pot dura cateva luni, si ca in general e nevoie de cateva saptamani ca sa poti evalua daca munca a avut efect. Adauga si ca nu orice schimbare produce un efect vizibil. Tot acolo, ghidul spune despre el insusi ca nu contine secrete care sa claseze automat un site pe primul loc in Google.

In primele luni, pozitiile nu sunt criteriul dupa care judeci furnizorul, pentru ca nu au ce sa arate inca. Livrarea e: ce s-a reparat, ce s-a scris, ce s-a publicat si ce s-a schimbat in Search Console la pagini indexate, afisari si cautari pe care apari. Cere ca raportul lunar sa contina exact asta, in cuvinte pe care le intelegi fara traducere.

Aici e si diferenta fata de reclame, iar Google o spune el insusi: publicitatea la Google nu are niciun efect asupra prezentei in rezultatele organice, Google nu accepta bani ca sa includa sau sa claseze site-uri, iar aparitia in rezultatele organice nu costa nimic. O campanie de Google Ads aduce vizibilitate maine si se opreste cand opresti plata. SEO-ul lucreaza la pozitii care nu dispar in ziua in care opresti plata, dar care vin mai tarziu. Cine are nevoie de clienti si luna viitoare, si peste doi ani, le tine pe amandoua, cu bugete separate.

Ce faci cu oferta din mana ta

Cauta in ea cele sapte capitole din tabel. Ce nu gasesti, intreaba in scris si pastreaza raspunsul, pentru ca devine parte din intelegere. Apoi intreaba cine executa fiecare capitol si cere sa vorbesti zece minute cu omul care intra in cod si cu cel care scrie. Imparte suma la orele pe care le presupune munca si vezi daca iese ceva plauzibil.

Taie fara negociere ofertele care garanteaza pozitii sau vand pachete de linkuri. Nu e o chestiune de pret, e riscul mutat pe site-ul tau. Inainte de semnatura, pune in contract cine e proprietar pe Search Console si pe Analytics si ce ramane la tine la final, si stabileste ce se raporteaza in lunile in care pozitiile inca nu spun nimic.

Daca ai doua oferte si una e cu o treime mai scumpa, intrebarea nu e de ce e scumpa. E ce contine in plus si cine executa acel plus. Cand raspunsul nu incape intr-o propozitie pe care o poti verifica peste o luna, diferenta dintre ele nu e de pret. E de risc.