Optimizare SEO magazin online: ce ceri furnizorului

Pe scurt: la un magazin online, optimizarea SEO se castiga sau se pierde pe trei tipuri de pagini: categoriile, adresele create de filtre si paginile de produs cu variantele lor. Google scrie ca filtrele sunt, de departe, cauza cea mai des raportata pentru vizitele in exces ale robotului lui, si ca un produs la care nu duce niciun link dintr-o categorie poate ramane negasit. Ce ceri furnizorului de SEO si celui care ti-a facut magazinul e in tabelul de la final, iar fiecare rand se verifica in Search Console, nu in raportul lor.

Categoriile raspund la cautarile largi, produsele la cele exacte

Google rezuma rolurile intr-o singura recomandare din ghidul pentru magazine: descrieri de produs informative, care folosesc termenii cu care cauta cumparatorii, si descrieri de categorie, care acopera cautarile mai putin specifice. Cine scrie “pantofi sport dama” n-a ales inca un model. Pagina care ii raspunde e categoria, nu produsul.

Citirea noastra: la un magazin, continutul incepe pe categorii, nu pe blog. O categorie care are doar grila de produse si un titlu ca “Colectia toamna” nu raspunde la nicio cautare reala, oricat de bune ar fi produsele din ea.

Conteaza si cate linkuri duc la o pagina. Google deduce importanta relativa a unei pagini din cate linkuri trebuie urmate pana la ea si din cate linkuri o indica, iar pentru produsul cel mai vandut sugereaza un link din pagina de start sau din alte continuturi ale site-ului. Tot Google scrie ca, de regula, nu se uita la structura adreselor ca sa inteleaga structura site-ului: se uita la linkurile dintre pagini.

Ce ceri: lista cautarilor pe fiecare categorie importanta, cu volumul lor, apoi un titlu de pagina si un text scurt construite pe ele, care spun ce gaseste cumparatorul acolo si cum alege.

Produsele fara link dintr-o categorie pot ramane negasite

Google scrie direct ca, daca paginile de categorie nu au linkuri spre toate produsele, robotul lui s-ar putea sa nu le gaseasca doar parcurgand site-ul. Produsul la care ajungi numai din caseta de cautare a magazinului nu ajuta, pentru ca robotul, in general, nu scrie cautari acolo. Iar linkurile trebuie sa fie linkuri obisnuite in cod, nu elemente pe care un script le face sa raspunda la clic.

Asta loveste doua solutii frecvente: butonul “Incarca mai multe” si derularea infinita. Robotii Google nu apasa butoane si, in general, nu pornesc functiile care asteapta o actiune a vizitatorului. Daca produsele de dupa primele 40 apar doar dupa un clic, robotul nu ajunge la ele prin categorie. Le mai poate gasi din sitemap, din fluxul de produse trimis in Merchant Center sau din alte linkuri.

Paginarea clasica, cu pagini numerotate, are trei reguli in documentatia Google:

• fiecare pagina are adresa ei, de exemplu cu ?page=2;
• fiecare pagina are propria adresa canonica, deci pagina 2 nu se declara copie a paginii 1;
• numarul paginii nu sta dupa semnul #, pe care Google il ignora.

Etichetele rel="next" si rel="prev" Google nu le mai foloseste. O oferta care le trece ca reparatie pentru Google lucreaza dupa reguli vechi.

Ce ceri: ca fiecare produs pe care il vrei in Google sa fie la un link distanta de o categorie sau de o pagina din paginarea ei, iar sitemap-ul sa contina toate produsele.

Filtrele sunt cauza cea mai des raportata de vizite in exces ale robotului

Fiecare combinatie de filtre, de marime, culoare, marca sau pret, creeaza de obicei o adresa noua. Google descrie rezultatul ca pe un spatiu de adrese practic infinit, cu doua efecte: robotul viziteaza foarte multe adrese de filtru inainte sa-si dea seama ca nu folosesc la nimic, iar timpul ramas pentru paginile noi si utile scade. In decembrie 2024, echipa Google a scris ca filtrele sunt, de departe, cea mai frecventa sursa de vizite in exces pe care i-o raporteaza proprietarii de site-uri si ca, in marea majoritate a cazurilor, problema se putea evita.

Decizia nu e tehnica, e comerciala: care combinatii de filtre merita sa fie pagini in Google. Pentru cele care nu merita, recomandarea Google e ca robotul sa ajunga doar la paginile de produs si la o pagina de lista fara filtre, iar adresele de filtru sa fie blocate in fisierul robots.txt sau construite dupa semnul #, pe care Google nu le indexeaza. Ordonarile dupa pret sau dupa popularitate intra in aceeasi grupa. Adresa canonica si atributul nofollow pe linkurile de filtru sunt, dupa Google, mai putin eficiente pe termen lung decat blocarea.

Pentru combinatiile care chiar se cauta, cum e o marca intr-o categorie, ai doua variante. Le lasi accesibile robotului, cu regulile Google: separatorul standard &, filtrele mereu in aceeasi ordine si raspuns 404 cand combinatia nu are produse. Sau le faci categorii proprii, cu titlu si text. Parerea noastra: pentru un magazin mic, a doua varianta e mai sigura, pentru ca alegi tu paginile, nu robotul.

Ce ceri: lista scrisa a combinatiilor de filtre lasate la Google, fiecare cu cautarea careia ii raspunde, si confirmarea ca restul sunt blocate. Un furnizor care nu-ti poate da lista asta n-a luat decizia, a lasat-o robotului.

Variantele de produs au nevoie de adrese separate si de una canonica

Un tricou in patru culori si cinci marimi are 20 de variante. Google cere ca fiecare varianta sa poata fi identificata printr-o adresa separata, fie in cale (/tricou/verde), fie printr-un parametru (/tricou?culoare=verde). Cand variantele difera doar prin ce sta dupa #, pentru Google sunt aceeasi pagina; exemplul din documentatie e chiar un tricou negru si unul alb.

Daca varianta se alege printr-un parametru optional, Google recomanda ca adresa fara parametru sa fie cea canonica. Datele structurate de tip ProductGroup spun ce variante are produsul si prin ce difera, iar produsul devine eligibil sa apara cu informatia despre variante in rezultatele de cumparaturi.

Ce ceri: trei raspunsuri de cate o fraza. Cum sunt identificate variantele, care e adresa canonica si daca pagina de produs are ProductGroup.

Datele structurate pun pretul, stocul si livrarea in rezultate

Google imparte datele structurate de produs in doua tipuri: fragmente de produs, pentru paginile unde produsul nu se poate cumpara, si listari de comerciant, pentru paginile unde se cumpara. Magazinul are nevoie de al doilea tip. Cu el, pagina poate aparea in panoul de cumparaturi, in Google Images, printre produsele populare si cu fragment de produs, cu pret, disponibilitate, cost de livrare si conditii de retur. Obligatorii sunt doar numele, imaginea si oferta, cu pretul si moneda; stocul, livrarea si returul sunt recomandate.

Datele structurate nu sunt o conditie ca sa apari in Google, scrie Google, dar cresc eligibilitatea pentru aceste afisari si precizia cu care intelege pretul, reducerile si costul livrarii. Cele mai multe afisari le deblochezi cu datele in pagina si cu un flux de produse in Merchant Center, pentru ca unele dintre ele le combina. Ce cere fluxul am scris in articolul despre Google Merchant Center.

Livrarea si returul nu trebuie repetate pe fiecare produs. Google recomanda o politica de retur declarata o data, la nivelul firmei, iar din Search Console, la Setari, sectiunea Shopping, poti trece timpul si costul livrarii, termenul si costul returului, fara cont de Merchant Center. Livrarea se aproba automat; politica de retur se verifica manual, in aproximativ 10-13 zile.

Ce ceri: date structurate de tip listare de comerciant pe sablonul de produs, cu pret, stoc, livrare si retur, si aceleasi preturi si stocuri in pagina si in flux. Google noteaza ca diferentele dintre ele sunt o cauza frecventa de probleme si ca Merchant Center isi poate actualiza automat datele dupa pagina.

Descrierea de la producator o au si concurentii tai

Continutul duplicat din propriul site nu aduce penalizare. Google scrie ca e ineficient, dar nu e o incalcare a politicilor si nu duce la o actiune manuala. In acelasi loc adauga insa ca a copia continutul altora e “alta poveste”, iar in ghidul de baza cere continut scris de tine, nu reluarea a ce au publicat altii.

Citirea noastra: descrierea de la producator, pusa la fel de magazinele care vand acelasi produs, nu te pedepseste, dar nici nu-i da lui Google vreun motiv sa te aleaga pe tine. Nu rescrii tot catalogul. Rescrii produsele care vand si categoriile lor, cu ce stii tu si fisa tehnica nu spune: pentru cine e produsul, cu ce se potriveste, ce intreaba clientii inainte sa comande.

Ce ceri: un plan de continut care porneste de la produsele si categoriile cu vanzari si cautari, nu de la ordinea din catalog.

Categoriile goale si produsele epuizate au reguli proprii

Pentru o categorie fara produse, Google recomanda eticheta noindex, iar daca site-ul o scoate automat din navigare, un raspuns 404. Pentru produse, datele structurate au valori separate de disponibilitate: in stoc, epuizat temporar, vandut, retras din oferta, precomanda. Ce ceri: sa ti se spuna in scris ce face magazinul automat in ambele situatii.

Rezultatele se verifica in Search Console, nu in raportul furnizorului

Trei locuri din Search Console iti arata daca munca de mai sus s-a facut:

• Raportul de indexare a paginilor. Starea “Discovered - currently not indexed” inseamna ca Google a gasit adresa, dar a amanat vizita, de regula pentru ca se astepta sa supraincarce site-ul. Daca acolo stau produse, iar alaturi apar mii de adrese cu filtre, robotul isi cheltuie vizitele pe filtre. Starea “Duplicate without user-selected canonical” nu e o eroare: Google a ales singur pagina canonica.
• Rapoartele de produs, din sectiunea Shopping: Merchant listings si Product snippets. Arata cate elemente valide si invalide a gasit Google. Numerele sunt elemente, nu pagini, si sunt un esantion, nu lista completa. Un raport apare doar daca Google gaseste date structurate valide, deci lipsa lui spune deja ceva.
• Setarile, sectiunea Shopping: daca livrarea si returul sunt declarate si daca politica de retur a trecut de verificare.

Auditul initial pe care il facem la optimizarea SEO porneste din Search Console, cu acces de citire. La un magazin, tot de acolo se vede daca robotul ajunge la produse sau se pierde in filtre.

Optimizare magazin online: ce treci in contract

Google scrie ca, daca folosesti o platforma de magazin, cel mai probabil poti sari peste partea despre structura adreselor, pentru ca platforma a tinut deja cont de ea. Ce nu rezolva nicio platforma sunt deciziile: ce categorii primesc text, ce filtre ajung in Google, ce produse rescrii. Treci-le in oferta sau in contract, fiecare cu cine o face: furnizorul de SEO sau cine ti-a facut magazinul.

Daca furnizorul raspunde la fiecare rand cu o adresa pe care o poti deschide, ai cu cine lucra. Daca raspunde cu un scor sau cu “facem tot ce trebuie”, citeste intai ce trebuie sa contina o oferta de SEO. Iar daca magazinul e inca de facut, filtrele si categoriile se hotarasc inainte de constructia lui, nu dupa lansare.