AI Act: ce iti cere daca firma foloseste ChatGPT

Pe scurt: daca angajatii tai folosesc ChatGPT sau Claude la munca, AI Act iti cere sa-i pregatesti pentru asta, fara certificat si fara curs obligatoriu. Daca ai un chatbot pe site, clientul trebuie sa afle de la prima interactiune ca vorbeste cu un robot, iar o imagine sau un clip generat care pare real se marcheaza ca atare. Regulile grele, pentru AI folosit la angajari si la evaluarea angajatilor, se aplica abia din 2 decembrie 2027. In Romania, ANCOM spune ca nu poate verifica si sanctiona respectarea regulamentului pana nu intra in vigoare legea nationala de aplicare, aflata acum in lucru.

Calendarul s-a schimbat in iulie, si nu toate rezumatele au prins schimbarea. Pe 22 septembrie 2026, rezumatul generat de AI pe care Google il afisa la cautarea “ai act” inca spunea ca obligatiile pentru sistemele cu risc ridicat au intrat in aplicare pe 2 august 2026. Regulamentul (UE) 2026/1744, publicat in Jurnalul Oficial pe 24 iulie si in vigoare din 27 iulie, le-a mutat mai tarziu. Mai jos e ce se aplica azi unei firme care doar foloseste AI, cu articolul din regulament la fiecare obligatie.

Pentru ChatGPT la birou esti implementator, nu furnizor

Regulamentul imparte obligatiile dupa rol, iar primul pas e sa-l afli pe al tau. Furnizorul e cel care dezvolta un sistem de IA, sau ii comanda dezvoltarea, si il pune pe piata ori in functiune sub numele lui. Implementatorul e cel care foloseste un sistem de IA “aflat sub autoritatea sa”, in activitatea profesionala (articolul 3, punctele 3 si 4).

O firma care plateste pentru echipa abonamente ChatGPT, Claude sau Gemini e implementator. Obligatiile pentru modelele de uz general pe care ruleaza aceste servicii sunt ale OpenAI, Anthropic si Google, si se aplica din 2 august 2025 (articolul 113).

Rolul se schimba cand construiesti ceva. Definitia furnizorului include si firma care “comanda dezvoltarea unui sistem de IA” si il pune in functiune sub propriul nume. Citirea noastra, nu o opinie juridica: daca ti-ai comandat un asistent pentru site si il rulezi sub marca firmei, obligatiile de furnizor pentru acel asistent te privesc pe tine, nu doar pe cine l-a programat.

Instruirea echipei e obligatorie din 2025, dar mai blanda din iulie 2026

Articolul 4 se aplica din 2 februarie 2025 si le cerea furnizorilor si implementatorilor sa asigure “un nivel suficient de alfabetizare in domeniul IA” al personalului. Regulamentul din iulie 2026 l-a rescris: firma ia masuri “pentru a sprijini dezvoltarea” acestor cunostinte, iar obligatia nu impune sa garantezi un anumit nivel de cunostinte al vreunei persoane.

Comisia Europeana raspunde concret, in pagina ei de intrebari si raspunsuri despre articolul 4, actualizata pe 27 iulie 2026. Nu ai nevoie de certificat, iti ajunge o evidenta interna a instruirilor. Nu exista un format impus si nici un program valabil pentru toti, dar Comisia avertizeaza ca, in multe cazuri, sa le dai angajatilor instructiunile de folosire sa le citeasca s-ar putea sa nu fie de ajuns. Angajatii care scriu reclame sau traduc cu ChatGPT trebuie totusi sa stie riscurile specifice, iar Comisia da ca exemplu halucinatiile, adica raspunsurile inventate prezentate ca fapte. Tot acolo scrie ca autoritatile nationale supravegheaza aplicarea articolului 4 de la 2 august 2026.

Pentru o firma de zece oameni, asta inseamna o pagina de reguli si o ora de discutie: ce date nu intra niciodata intr-un asistent, cum verifici ce a scris, pe ce conturi lucrezi. Diferenta dintre contul personal al unui angajat si un cont de firma conteaza aici mai mult decat orice curs, si am explicat-o separat in articolul despre abonamentele AI pentru echipa. Pastreaza lista cu cine a participat si cand: asta e evidenta despre care vorbeste Comisia.

Chatbotul de pe site trebuie sa spuna ca e robot

Din 2 august 2026 se aplica articolul 50. Primul lui alineat cere ca sistemele care vorbesc direct cu oamenii sa fie proiectate astfel incat omul sa afle ca interactioneaza cu un sistem de IA, cu exceptia cazului in care e evident din context. Informatia se da “in mod clar si distinct, cel tarziu in momentul primei interactiuni” (alineatul 5).

Textul pune obligatia pe furnizor, fiindca e o cerinta de proiectare. Daca folosesti un chatbot gata facut, de la o platforma, proiectarea e treaba platformei. Daca ti l-ai comandat, esti in situatia de furnizor descrisa mai sus. In ambele cazuri, ce vede clientul trebuie sa fie acelasi lucru: primul mesaj spune ca e un asistent AI, nu un om din echipa.

E o decizie de luat acum, nu un proiect. Un asistent pentru site, cum construim pe inteligenta artificiala pentru firme, poate spune din prima fraza ca e asistent AI. Daca al tau vorbeste cu numele unui angajat si nu spune nicaieri ca e AI, de acolo incepi. Daca inca te intrebi ce merita automatizat, am scris separat unde un asistent AI ajuta si unde nu are ce cauta.

Imaginile si clipurile care par reale se marcheaza

La imagini, sunet si video, obligatia e a firmei care le foloseste. Implementatorii unui sistem care genereaza deepfake-uri trebuie sa spuna ca respectivul continut a fost generat sau manipulat artificial (articolul 50, alineatul 4). Regulamentul numeste deepfake o imagine, un sunet sau un clip generat de AI care seamana cu persoane, obiecte, locuri sau evenimente existente si ar crea impresia falsa ca e autentic (articolul 3, punctul 60).

Pentru o reclama, asta inseamna ca un clip cu o persoana care nu exista sau cu o scena care n-a avut loc, facut sa para filmat, primeste o eticheta. Cand materialul e evident artistic, satiric sau fictiv, obligatia se reduce la a semnala ca exista continut generat, intr-un mod care nu strica opera. Comisia a publicat in iunie 2026 un cod de bune practici, voluntar, pentru marcarea si etichetarea continutului generat, iar ANCOM noteaza ca el include un set de pictograme ale UE pentru etichete, gratuite.

Textul scris cu AI are o regula mai ingusta. Se marcheaza doar textele publicate ca sa informeze publicul despre chestiuni de interes public, si nici acelea daca un om le-a verificat si o persoana sau o firma isi asuma raspunderea editoriala. Noi scriem articolele de pe blog asa: AI la documentare si la prima forma, apoi un om verifica si rescrie, iar asta o spunem deschis.

Ce e interzis deja, de la 2 februarie 2025

Articolul 5 are o lista de practici interzise, cele mai multe departe de o firma obisnuita: scorul social, predictia infractiunilor doar dupa profilul unei persoane, identificarea biometrica in timp real in spatii publice pentru aplicarea legii. Doua puncte merita citite de un patron.

Primul: e interzis un sistem care deduce emotiile oamenilor la locul de munca, cu exceptia celor introduse din motive medicale sau de siguranta (litera f). Un instrument care noteaza starea angajatilor din call center dupa voce e exemplul la care sa te uiti. Al doilea: tehnicile manipulatoare sau inselatoare care imping oamenii spre decizii pe care altfel nu le-ar lua, cand le fac un prejudiciu semnificativ (litera a).

Regulamentul din iulie adauga o interdictie noua, de la 2 decembrie 2026: sistemele facute sa genereze imagini intime realiste ale unei persoane identificabile fara consimtamantul ei explicit, si folosirea oricarui sistem in acest scop.

AI la angajari: regulile grele vin in decembrie 2027

Anexa III trece la risc ridicat sistemele folosite pentru recrutare, “pentru a analiza si a filtra candidaturile” si pentru a evalua candidatii, dar si pe cele care decid promovari sau incetarea contractelor, care impart sarcini dupa trasaturile personale sau care monitorizeaza si evalueaza performanta angajatilor. Pentru ele, regulamentul din iulie 2026 a mutat aplicarea pe 2 decembrie 2027.

De atunci, firma care le foloseste are obligatii concrete, in articolul 26:

• foloseste sistemul dupa instructiunile furnizorului;
• da supravegherea unor oameni cu competenta, formarea si autoritatea necesare;
• pastreaza jurnalele generate de sistem cel putin sase luni, daca le controleaza;
• informeaza reprezentantii angajatilor si angajatii afectati inainte sa-l foloseasca la locul de munca;
• informeaza persoanele despre care sistemul ia sau ajuta la luarea unor decizii.

Un detaliu conteaza pentru cine improvizeaza. Cine schimba scopul unui sistem de uz general astfel incat acesta devine unul cu risc ridicat e tratat ca furnizor, cu toate obligatiile furnizorului (articolul 25, alineatul 1, litera c). Daca te gandesti sa construiesti un flux care triaza automat CV-urile cu un asistent general, discuta cu un jurist acum, nu in noiembrie 2027.

Amenzile au plafoane mari, dar la IMM se ia valoarea mai mica

Articolul 99 fixeaza plafoanele: pana la 35 de milioane EUR sau 7% din cifra de afaceri mondiala anuala pentru practicile interzise, pana la 15 milioane EUR sau 3% pentru obligatiile implementatorilor si pentru cele de transparenta. La firmele mari conteaza valoarea mai mare dintre suma si procent. La IMM-uri, inclusiv start-up-uri, conteaza valoarea mai mica (alineatul 6).

In Romania, comunicatul ANCOM din 24 iulie 2026 spune ca autoritatile vor putea verifica si sanctiona nerespectarea obligatiilor din AI Act doar dupa intrarea in vigoare a legislatiei nationale de aplicare, care e in curs de redactare. Printr-un memorandum al Guvernului, ANCOM a fost propusa ca autoritate nationala de supraveghere a pietei si punct unic de contact. Asta nu suspenda obligatiile: regulamentul se aplica direct, iar regulile de protectie a datelor, GDPR-ul inclusiv, se aplica in continuare acelorasi situatii.

Ce faci luna asta

• Fa lista locurilor in care firma foloseste AI: la birou, pe site, in reclame, la angajari.
• Muta echipa pe conturi de firma si scrie o pagina de reguli: ce date nu intra, cum se verifica un rezultat. Pastreaza evidenta cu cine a participat.
• Verifica primul mesaj al chatbotului: trebuie sa spuna ca e un asistent AI.
• Pune eticheta pe imaginile si clipurile generate care par reale.
• Daca folosesti sau vrei AI la angajari, planifica pentru decembrie 2027 si alege un instrument al carui furnizor isi asuma obligatiile de risc ridicat.

Pentru cele mai multe firme, lista se incheie dupa primele patru puncte. AI Act nu cere unei firme care foloseste ChatGPT un departament de conformare: cere sa stii unde folosesti AI si sa nu-l ascunzi de clienti. Decizia care chiar costa ceva e cea de la ultimul punct, si merita luata cu un an inainte, nu cu o luna.